17/07/2026

Raportul din 2026 privind statul de drept consolidează prosperitatea, securitatea și reziliența democratică a Europei.

Astăzi, Comisia Europeană a publicat cel de al șaptelea raport anual privind statul de drept, care evaluează situația statului de drept în toate statele membre ale UE, precum și în patru țări candidate: Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia.

Statul de drept stă la baza prosperității, democrației și securității Europei. Sistemele de justiție independente, cadrele anticorupție eficace, mass-media liberă și pluralistă și sistemul solid de control și echilibru protejează drepturile cetățenilor și susțin încrederea în instituțiile publice și în democrație. Acestea oferă securitatea juridică care sprijină investițiile, competitivitatea și creșterea economică.

Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, a declarat: „Statul de drept consolidează încrederea. Încrederea între cetățeni. Încredere pentru întreprinderi. Este ceea ce face ca Europa să fie cel mai bun și mai sigur loc pentru a trăi și a investi. Raportul din acest an arată că s-au înregistrat în continuare progrese pozitive în multe state membre. Tocmai de aceea este important raportul nostru privind statul de drept. Acesta a devenit un punct de referință, contribuind la modelarea dezbaterilor naționale și la stimularea reformelor în întreaga Uniune.”

De-a lungul timpului, raportul a devenit un instrument consacrat pentru angajarea într-un dialog cu statele membre cu privire la aspecte-cheie legate de statul de drept. Recomandările sale reprezintă un motor al reformei în statele membre.

Raportul din acest an confirmă o traiectorie în general pozitivă, care indică progrese continue în multe state membre, cu reforme semnificative finalizate sau în curs de desfășurare în toate domeniile monitorizate în cadrul raportului. Deși situația este inegală de la un stat membru la altul și de la un domeniu de politică la altul, iar unele provocări persistă, raportul și recomandările sale continuă să stimuleze reformele și schimbările printr-o colaborare susținută cu statele membre.

În propunerea Comisiei privind următorul buget pe termen lung al UE, raportul și recomandarea sa vor juca, de asemenea, un rol important în asigurarea unor garanții solide pentru protecția bugetului Uniunii. În special, Comisia a propus ca noile planuri naționale și regionale de parteneriat (PNRR) din cadrul CFM să abordeze provocările identificate în Raportul privind statul de drept. Raportul va fi, de asemenea, una dintre sursele de informații pentru evaluarea de către Comisie a respectării de către statele membre a Cartei și a condițiilor orizontale privind statul de drept în punerea în aplicare a planurilor naționale de reformă.

Tratamentul egal și echitabil al statelor membre, aplicarea clară și consecventă a standardelor UE și un proces bazat pe dialog sunt principiile de bază ale Raportului privind statul de drept, care va continua să ghideze activitatea Comisiei cu statele membre.

Principalele constatări din acest an:

Sistemele de justiție

Multe state membre au înregistrat progrese în ceea ce privește reformele în domeniul justiției în ultimul an. Printre măsurile pozitive se numără consolidarea independenței Consiliilor Judiciare, garanții suplimentare pentru numirea judecătorilor și procedurile disciplinare, precum și consolidarea autonomiei parchetelor. Cu toate acestea, reformele progresează într-un ritm mai lent în unele state membre, iar în anumite cazuri persistă preocupări serioase. În majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare, eforturile de punere în aplicare a reformelor judiciare au continuat, în timp ce persistau preocupări cu privire la influența nejustificată care afectează independența sistemului judiciar.

Cadrele anticorupție

Directiva privind combaterea corupției, care a intrat în vigoare la 31 mai 2026, stabilește un cadru modern și armonizat pentru prevenirea, depistarea și sancționarea corupției în UE. Comisia sprijină statele membre în eforturile lor de transpunere și pentru a-și îmbunătăți în continuare cadrele anticorupție. După cum arată raportul din acest an privind statul de drept, mai multe state membre au elaborat noi strategii anticorupție și și-au consolidat capacitatea instituțională de combatere a corupției. În același timp, sunt necesare acțiuni suplimentare pentru a consolida cadrele preventive, cum ar fi cele legate de activitățile de lobby și de conflictele de interese, precum și pentru a asigura eficacitatea investigării, a urmăririi penale și a hotărârilor definitive în cazurile de corupție. În majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare care fac obiectul raportului, cadrele juridice și instituționale au fost consolidate, în timp ce anchetarea, urmărirea penală și judecarea cazurilor de corupție trebuie îmbunătățite în continuare.

Libertatea și pluralismul mass-mediei

În statele membre sunt în curs de desfășurare reforme în vederea alinierii legislațiilor lor naționale la Legea europeană privind libertatea mass-mediei (EMFA). Mai multe state membre întreprind reforme pentru a consolida funcționarea independentă și finanțarea serviciilor publice de mass-media, precum și echitatea și transparența în alocarea publicității de stat. Întrucât EMFA prevede o legislație obligatorie cu privire la mai multe subiecte legate de libertatea mass-mediei, Raportul privind statul de drept nu mai include recomandări cu privire la aceste aspecte. Acestea sunt monitorizate ca parte a punerii în aplicare de către Comisie a EMFA. În plus, se acordă o atenție sporită îmbunătățirii siguranței și protecției jurnaliștilor împotriva amenințărilor continue. Comisia va continua să sprijine un mediu favorabil și o siguranță mai puternice pentru jurnaliști și pentru relatările de știri de calitate, inclusiv prin actualizarea Recomandării sale privind siguranța jurnaliștilor. Multe state membre iau măsuri concrete pentru a aborda fenomenul acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice (așa-numitele SLAPP), iar Comisia continuă să colaboreze cu acestea pentru a sprijini transpunerea și punerea în aplicare a Directivei anti-SLAPP. În majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare care fac obiectul raportului, numirile în structurile de guvernanță ale serviciilor publice de mass-media și ale autorităților de reglementare din domeniul mass-mediei și-au sporit stabilitatea, în timp ce persistă preocupări cu privire la concentrarea pieței mass-mediei și la independența editorială a organismelor publice de radiodifuziune.

Sistemul instituțional de control și echilibru

Au fost continuate reformele menite să îmbunătățească securitatea juridică și calitatea legislației. În unele state membre, persistă deficiențe în ceea ce privește utilizarea excesivă a procedurilor legislative de urgență și lipsa implicării părților interesate. Raportul constată că multe state membre continuă să asigure un cadru favorabil și de sprijin pentru societatea civilă și să susțină eforturile de îmbunătățire în continuare a mediului lor de funcționare. Cu toate acestea, actorii societății civile continuă să raporteze provocări într-o serie de state membre, inclusiv limitări ale finanțării și ale întrunirilor pașnice. În țările implicate în procesul de aderare care fac obiectul raportului, instituțiile care mențin sistemul de control și echilibru își pot îndeplini, în general, funcțiile, în timp ce persistă unele provocări, de exemplu în ceea ce privește asigurarea unui mediu favorabil pentru societatea civilă.

Dimensiunea pieței unice

În cadrul celor patru piloni, raportul subliniază impactul statului de drept asupra funcționării pieței unice și asupra mediului de operare pentru întreprinderi. De exemplu, raportul oferă informații cu privire la specializarea instanțelor și a judecătorilor în tratarea cauzelor comerciale; măsuri de prevenire a corupției în achizițiile publice; protecția investițiilor; și mediul de reglementare stabil necesar pentru ca întreprinderile să funcționeze în condiții previzibile.

Etapele următoare

Comisia invită Parlamentul European și Consiliul UE să continue dezbaterile generale și specifice fiecărei țări pe baza raportului și a recomandărilor acestuia. De asemenea, încurajează parlamentele naționale, societatea civilă și alte părți interesate să continue dialogul atât la nivel național, cât și la nivel european.

Comisia invită statele membre să abordeze provocările identificate în raport și este pregătită să sprijine punerea în aplicare a recomandărilor. În ceea ce privește țările implicate în procesul de aderare care fac obiectul raportului, Comisia va monitoriza aspectele identificate, inclusiv în următoarele sale rapoarte anuale privind extinderea. Astfel cum a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în Orientările sale politice 2024-2029, alte țări în curs de aderare vor fi incluse în Raportul privind statul de drept pe măsură ce vor fi pregătite.

Contextul

Raportul anual privind statul de drept este rezultatul unui dialog strâns cu autoritățile naționale și cu părțile interesate. Raportul acoperă toate statele membre și patru țări implicate în procesul de aderare, pe baza aceleiași metodologii obiective și transparente, examinând același set de aspecte în fiecare țară.

Raportul din 2026 constă într-o comunicare care examinează situația din UE în ansamblu și în 27 de capitole consacrate fiecărei țări, care analizează evoluțiile semnificative din fiecare stat membru. Raportul evaluează punerea în aplicare a recomandărilor de anul trecut adresate statelor membre și, pe această bază, oferă un alt set de recomandări specifice. Raportul privind statul de drept acoperă, de asemenea, patru capitole de țară care analizează evoluțiile din Albania, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia de la Raportul din 2024 privind statul de drept. Acest lucru sprijină eforturile de reformă depuse de aceste țări pentru a realiza progrese în ceea ce privește democrația și statul de drept înainte de aderare și pentru a garanta standarde înalte de durată după aderare.

Raportul privind statul de drept se află în centrul ciclului anual privind statul de drept. Acest ciclu anual este preventiv: servește la promovarea statului de drept și urmărește să prevină apariția sau agravarea problemelor. Acesta este separat de celelalte elemente din setul de instrumente al UE privind statul de drept și completează – dar nu înlocuiește – mecanismele bazate pe tratat care permit UE să răspundă la chestiuni legate de statul de drept în statele membre. Aceste instrumente includ procedurile de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și procedura de protejare a valorilor fondatoare ale Uniunii în temeiul articolului 7 din Tratatul privind Uniunea Europeană.

Pentru mai multe informații

Raportul din 2026 privind statul de drept

Raportul din 2026 privind statul de drept – situația statului de drept în Uniunea Europeană

Raportul din 2026 privind statul de drept – Recomandări

Raportul din 2026 privind statul de drept – Capitole consacrate fiecărei țări

Raportul din 2026 privind statul de drept – Rezumate și recomandări privind capitolul consacrat fiecărei țări

Raportul din 2026 privind statul de drept – Contextul instituțional specific fiecărei țări

Raportul din 2026 privind statul de drept – Metodologie

Raportul din 2026 privind statul de drept – Întrebări și răspunsuri

Ciclul anual privind statul de drept – fișă informativă

Setul de instrumente al UE privind statul de drept – fișă informativă

Eurobarometru Flash 584 privind provocările și prioritățile UE

(via Comisia Europeană în România)

Știri

Comisia Europeană accelerează implementarea IRIS²