Cercetări

inDICEs este conceput ca un proiect care urmărește înțelegerea deplină a responsabililor pentru politici publice și factorilor de decizie din industriile culturale și creative impactul social și economic al digitalizării în sectoarele lor și să răspundă nevoii de (re)utilizare inovatoare a activelor culturale.

Am colaborat cu inDICEs în grupuri de cercetare internaționale din domeniile economiei culturale, dreptului proprietății intelectuale și științelor umaniste digitale, reprezentanți ai CCI cu o capacitate de informare substanțială, inovatori sociali și dezvoltatori de platforme, pentru măsurarea impactului tehnologiilor și digitalizării asupra patrimoniului, sectorului cultural și creativ din Cluj.

Am contribuit în cadrul proiectului de cercetare și inovare MESOC la propunerea, testarea și validarea unei abordări inovatoare pentru măsurarea valorii și impactului societal al culturii și politicilor și practicilor culturale. Trei teme au fost luate în considerare:

1) Sănătate și bunăstare,
2) Regenerare urbană și teritorială și
3) Implicarea și participarea oamenilor.

CultureForHealth reflectă recunoașterea Comisiei Europene a beneficiilor pe care cultura și arta le au asupra sănătății și stării de bine a indivizilor.

Dar care sunt mai exact aceste beneficii și cum pot fi ele declanșate și sprijinite de actorii și factorii de decizie europeni, naționali și locali? Aceste întrebări s-au numărat printre punctele de plecare ale raportului CultureForHealth, care sintetizează o analiză a studiilor academice existente și a altor documente și formulează recomandări pentru schimbări de politici publice centrate pe o abordare interdisciplinară, având la bază arta și cultura.

La 30 noiembrie 2023, Consiliul European a adoptat un document în care sunt enumerate concluziile studiilor realizate în ultimii ani privind sănătatea mintală. Concluziile evidențiază importanța abordării sănătății mintale și a stării de bine în diferitele contexte din cursul vieții, ceea ce este benefic atât pentru indivizi, cât și pentru societăți. Statele membre sunt invitate să elaboreze planuri de acțiune sau strategii cu o abordare trans-sectorială a sănătății mintale, ceea ce încercăm și noi să facem prin programul Spațiu Interior.

13 țări ale lumii și câte un oraș din fiecare au finalizat o amplă cercetare privind aportul culturii la Sustainable Development Goals. Cluj-Napoca este oraș pilot UNESCO în implementarea strategiei pentru măsurarea impactului culturii la Obiectivele de Dezvoltare Durabilă. În cadrul workshop-ului UNESCO „Culture 2030: Thematic Indicators for Culture”, din mai 2023, am prezentat rezultatele muncii noastre pe acest subiect.

În acest studiu, ne propunem să răspundem la câteva întrebări cheie legate de peisajul cultural din Zona Metropolitană Cluj (ZMC).

Care sunt principalele bariere în accesul la bunuri și servicii culturale pentru diferite grupuri sociale? Cum se reflectă digitalizarea și noile media în practicile de consum cultural ale locuitorilor metropolitani? Care este rolul lucrătorilor culturali în modelarea peisajului cultural local?

Raportul are scopul de a sintetiza dovezile existente cu privire la efectul pozitiv al activităților artistice și culturale asupra sănătății și stării de bine. În plus, adună recomandări de politici publice și identifică provocările implementării acestora.

Prezentat la atelierul Comisiei UE, „Cultura: un factor pentru sănătate și bunăstare în UE”, în noiembrie 2022, raportul contribuie la creșterea conștientizării în cadrul Uniunii Europene a rolului important al culturii și artei în îmbunătățirea sănătății și stării de bine, atât la nivel individual, cât și colectiv.

Arta și cultura sunt importante în promovarea sănătății mintale, a fericirii individuale și a societății în general, prin sprijinirea incluziunii sociale și reducerea stigmatului privind sănătatea mentală.

În acest sens, am implementat în Cluj-Napoca proiectul pilot Cântece pentru mame și bebeluși / Music and Motherhood. Proiectul de cercetare a implicat două grupuri cu un număr total de 15 mame vorbitoare de limbă română și maghiară, care se confruntau cu simptome de depresie postpartum, într-o intervenție muzicală în grup, timp de 10 săptămâni, facilitată de cântăreți profesioniști. Grupurile s-au întâlnit în timpul unor sesiuni muzicale săptămânale, mamele având posibilitatea de a se conecta unele cu altele și de a-și împărtăși experiențele personale legate de maternitate.

Am implementat un proiect pilot bazat pe intervenții artistice, menit să reducă simptomele asociate burnoutului la adulți, iar în studiul de față am descris contextul intervenției, proiectul, implementarea și evaluarea impactului. După evaluarea implementării, au fost identificați pașii următori pentru a extinde intervenția pilotată și pentru alte persoane care se confruntă cu burnout.

Articolul analizează factorii pe care viitoarele politici publice și programe ar trebui să-i ia în considerare pentru a permite comunităților locale să beneficieze la maximum de contribuția artei și culturii la sănătate și stare de bine, propunând posibile direcții de extindere a inițiativei pilot.

În continuarea inițiativei de cercetare din 2019, am efectuat cercetări care explorează trei aspecte diferite ale viitorului muncii: schimbările care vor influența dinamica în industria culturală și creativă, impactul automatizării și digitalizării asupra muncii în Cluj-Napoca și zona metropolitană și schimbările care deja au început să aibă loc în ceea ce privește practicile de lucru nonformale și lucrul în sectorul cultural.

Citește cele 3 rapoarte de cercetare:

Zona metropolitană Cluj-Napoca este una dintre cele mai mari din România, cunoscută pentru experimentări și abordări inovatoare, mai ales în implicarea tinerilor și inovarea urbană cu accent pe zona de tineret.

Raportul de față, la care am contribuit prin realizarea proceselor consultative și comunicarea proiectului, este o culegere de cunoștințe referitoare la nevoile adolescenților și tinerilor din Zona Metropolitană Cluj, bazată pe cartografierea factorilor interesați, cercetări calitative și cantitative, consultări cu actorii din domeniu și recomandări de politici pentru abordarea provocărilor identificate.

Vizitează site-ul Leap Cluj aici.

Am inițiat și coordonat împreună cu partenerii din proiectul Art & Well-being o cercetare la nivel european care atestă efectul benefic al activităților artistice asupra stării de bine pe parcursul pandemiei Covid-19.

Pandemia a schimbat multe aspecte din modul nostru de viață, interacțiune și muncă. Toate acestea au avut un impact direct asupra sănătății și bunăstării noastre. Cercetarea a avut ca scop să afle dacă arta, fie că este vorba de filme, cărți, tururi virtuale ale expozițiilor online sau spectacole de teatru, a contribuit la starea de bine a oamenilor în timpul pandemiei de COVID-19.

Am organizat un proiect pilot, sub forma unor ateliere creative adresate persoanelor cu simptome de burnout. Atelierele au fost facilitate de artiști din echipa Create.Act.Enjoy și au constat în exerciții bazate pe diferite tehnici artistice. Designul atelierelor creative a fost realizat de o echipă de experți și cercetători în domeniul artei și al sănătății, pe baza rezultatelor studiilor de specialitate.

Cluj-Napoca atrage anual mulți studenți din toate colțurile țării și nu numai. Proiectul InCLUJiune își propune să-i integreze în viața orașului prin rețele și activități specifice, în colaborare cu diverse organizații. În vederea înțelegerii contextului actual în care se află studenții e necesară o analiză a nevoilor acestora, pe baza cărora mai apoi să se inițieze și să se dezvolte acțiuni specifice pentru un Cluj al studenților.

Studiul a fost realizat de Centrul Cultural Clujean în parteneriat cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din cadrul Universității Babeș-Bolyai.

Spațiile de artă alternativă din Cluj – Fabrica de Pensule, Reactor de creație și experiment, ZUG.Zone și Casa Tranzit – sunt puncte de reper importante în scena culturală locală și au o influență la nivel național și internațional. Ele joacă și un rol de liant pentru societatea civilă și publicul interesat de arta alternativă.

Cercetarea urmărește profilul și preferințele publicului care frecventează aceste spații, identificând cerințele culturale neacoperite de producția locală și aspectele care îi atrag spre teatrul independent.

Camerele de relaxare sunt puțin explorate în literatura de specialitate din România, mai ales în contextul spitalelor și unităților medicale. Această cercetare se concentrează pe necesitatea unui astfel de spațiu pentru medicii rezidenți din Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca, cu scopul de a îmbunătăți calitatea timpului petrecut la locul de muncă, prin crearea unui spațiu experimental de artă și bunăstare.

Colaborarea dintre Centrul Cultural Clujean, Departamentul de Sănătate Publică, Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării de la Universitatea Babeș-Bolyai și Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj-Napoca are la bază dorința de îmbunătățire a condițiilor de lucru pentru specialiștii din domeniul sănătății din România.

Diaspora românească devine tot mai vizibilă în spațiul public, cu referințe pozitive și o implicare masivă în fenomenul electoral. Românii sunt apreciați ca specialiști în IT și au reușite remarcabile în diverse domenii peste hotare. Protestul din 10 august 2018 a marcat un moment important în istoria recentă a țării, iar diaspora este o temă cheie pe agenda Președinției și Guvernului României, având politici și măsuri dedicate acestei comunități.

În actualul context, la nivelul județului Cluj și a orașului Cluj Napoca, se manifestă un interes crescut în atragerea românilor plecați prin diferite politici și programe. Cercetarea de față este o inițiativă a Centrului Cultural Clujean, susținută de Banca Transilvania.

În 2019, am inițiat realizarea unei serii de cercetări despre viitorul muncii în cadrul proiectului Cluj Future of Work. Proiectul, finanțat prin programul Urban Innovative Actions al Uniunii Europene, are ca obiect analiza și testarea unor scenarii care să permită sectorului cultural, academic, de afaceri, administrației și, în general, comunității să se pregătească pentru schimbările pe care următorii 20 de ani le vor aduce în piața forței de muncă.

Citește cele 3 rapoarte de cercetare: