Forumul Culture and Well-being ediția 2025 a avut loc între 28 și 30 octombrie la Cluj-Napoca, în Pavilionul Tinerilor din Parcul Feroviarilor, reunind aproximativ 150 de participanți locali și internaționali – experți din instituții publice, factori de decizie, artiști, profesioniști din domeniul cultural, al sănătății și al asistenței sociale și studenți. Evenimentul a creat un cadru de dialog și reflecție colectivă despre ce înseamnă să construim lumi prin grijă.

La intersecția a două proiecte – Re:form, o inițiativă experimentală care explorează diferite abordări ale muncii în sectorul cultural, și CARE: Culture for Mental Health, un proiect care continuă cercetarea noastră privind impactul culturii asupra sănătății oamenilor și comunităților, ediția din acest an a Forumului Culture and Well-being: Grijă și solidaritate în contexte artistice, sociale și de sănătate a urmărit să navigheze posibile răspunsuri la următoarele întrebări: Ce înseamnă să practicăm grija împreună în spațiile artistice, sociale și de sănătate? Cum cultivăm solidaritatea la nivel colectiv?

Starea sectorului cultural: discutarea realităților sectorului cultural

În cadrul Forumului, am lansat a treia ediție a studiului Re:form privind starea socio-economică și de sănătate a lucrătorilor culturali din România, mapând provocările și evidențiind fragilitățile cu care aceștia se confruntă. Pornind de la rezultatele prezentate, a urmat un dialog despre realitățile structurale care influențează munca culturală și despre modul în care politicile culturale, guvernanța și acțiunea colectivă pot răspunde acestora, cu invitații: Monica Urian, Policy Officer la Comisia Europeană, Lars Ebert, Secretar General al Culture Action Europe, Irina Cios, Directoarea Administrației Fondului Cultural Național (AFCN), Iulia Popovici, critic, curator, expert în politici culturale, Miki Braniște, conferențiar universitar la Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai Cluj, Ramona Laczko, Director, Centrul de Proiecte Timișoara.

Ziua a continuat cu o prezentare detaliată a proiectului Re:form, unde artiști, colaboratori și membri ai comunității au fost invitați să împărtășească propriile concluzii și reflecții rezultate în urma celor doi ani de explorare a condițiilor de muncă, grijii și practicilor alternative în sectorul cultural. Participanții au arătat cum exprimarea vulnerabilității a construit, în timp, solidaritate, conexiune și reziliență. Conversația a fost și un spațiu pentru a împărtăși alte practici care adresează nevoia de grijă în sectorul cultural, cu contribuții din partea Anei Benavides Otero, Manager de Politici și Proiecte Europene la European Festivals Association, și a Martei Ryczkowska, Manager Relații Internaționale și Cercetare, European Capital of Culture Lublin 2029.

Pe 30 octombrie, participanții au avut ocazia să ducă discuția mai departe, explorând modalități de a construi o comunitate activă în sectorul cultural și de a contura posibile acțiuni și direcții pentru continuarea proiectului Re:form. Conversația a subliniat importanța solidarității, continuității și responsabilității împărtășite prin vulnerabilitate, ascultare și sprijin reciproc.

Explorarea muncii culturale prin practici artistice

Pe parcursul celor trei zile, cei șase artiști rezidenți în programul Re:form – Selma Dragoș, Oana Hodade, Alice Iliescu, Mirela Ivanciu, Mihai Păcurar și Veda Popovici – au prezentat, prin intervenții performative și prin Expoziția Colectivă Re:form, proiectele dezvoltate în lunile de rezidență care surprind reflecțiile acestora asupra aspectelor muncii în cultură, precum și propriile procese de încetinire, observare și redefinire a grijii.

Publicul a avut ocazia să participe la Cum numa-n vis și lucrez-visez – două intervenții dezvoltate de Selma Dragoș, respectiv Oana Hodade, pornind de la o cercetare artistică realizată în tandem, ambele explorând relația dintre vis și munca culturală. Alice Iliescu a prezentat un toolkit despre Munca invizibilă a profesioniștilor din cultură, care cuprinde 12 interviuri cu practicieni din Cluj, ilustrate prin mijloace specifice benzii desenate. Mirela Ivanciu și-a transpus procesul artistic într-o piesă de broderie – Survival Net, documentând emoțiile, provocările și senzațiile întâmpinate ca artist pe durata rezidenței; procesul său a fost ulterior împărtășit cu ceilalți artiști, iar conversațiile lor au dat formă unui Survival Kit, disponibil online, în limba română. Formatul de zină a fost explorat de artiștii Mihai Păcurar și Veda Popovici, aceștia reușind să ofere perspective foarte personale asupra muncii în sectorul cultural, prin proiectele Ecosistem – care surprinde legătura dintre grădinărit, activitatea culturală și nevoia de a asculta ritmurile proprii în timpul procesului creativ, și Împlinire, tovărășie și treabă. Practici de grijă și muncă în colective din domeniul cultural.

Cultivarea grijii pentru noi înșine și pentru ceilalți

Celălalt subiect principal al evenimentului s-a concentrat pe intersecția dintre artă, sănătate și stare de bine. Pe 28 octombrie, partenerii CARE au participat la o vizită de studiu la Spitalul Militar Cluj-Napoca. Ghidată de col. dr. Doina Baltaru, directorul spitalului, vizita a evidențiat angajamentul continuu al instituției de a integra practicile artistice în îngrijirea sănătății, sprijinind atât pacienții, cât și personalul medical. Experiența a continuat cu un atelier creativ facilitat de studenți de la Universitatea de Artă și Design din Cluj-Napoca. Ziua s-a încheiat cu o întâlnire a partenerilor de proiect, discutând agenda proiectului pentru lunile următoare.

Subiectul a fost explorat mai departe pe 30 octombrie, prin discuții care au reunit factori de decizie, cercetători și practicieni din domeniul artelor și sănătății. Panelul a abordat politici europene, inițiative precum programele de prescripție socio-culturală, necesitatea înțelegerii beneficiarilor și provocările legate de susținerea muncii creative în domeniul îngrijirii. În cadrul dialogului privind politicile culturale existente, în prezența invitaților Monica Urian, Policy Officer la Comisia Europeană, Edith Wolf-Perez, co-fondatoare Arts for Health Austria, și Sebastian Mihai Armean, MD PhD, medic șef la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase Cluj-Napoca și conferențiar la Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu, a fost prezentat raportul Culture and Health – Time to Act. Dezvoltat de Grupul Open Method of Coordination (OMC) pentru Cultură și Sănătate, raportul subliniază potențialul colaborării dintre cultură și sănătate, oferind oportunități transformative pentru promovarea priorităților-cheie ale politicii UE.

Vorbind despre sisteme și strategii de sprijin pentru profesioniștii din arte și sănătate, participanții la panel – Ioana Hirișcău, conferențiar universitar și trainer, Universitatea de Medicină și Farmacie Iuliu Hațieganu; Julia Puebla Fortier, consultant independent în arte și sănătate și Honorary Research Fellow, University of Bristol Medical School; Dace Resele, Acting Head of the Secretariat of the Northern Dimension Partnership on Culture; și Valentina De Piante, coregraf, artist, lector universitar, UNATC București – au discutat despre prezență, empatie și munca invizibilă de grijă în lucrul cu arta în mediile de sănătate și sociale.

Următorul pas a fost un atelier facilitat de Katy Geertsen, co-fondatoare Arts for Health Austria, care a oferit participanților instrumente pentru autoîngrijire și protecție atunci când lucrează în comunități vulnerabile, subliniind importanța autoîngrijirii ca fundament pentru o muncă sustenabilă.

Evenimentul ne-a oferit șansa de a reflecta asupra noțiunii de grijă și a vulnerabilității la care aceasta răspunde. Agenda a fost construită ca o invitație de a privi cu atenție aspectele care definesc munca culturală și de a explora cum putem schimba lucrurile dintr-un loc de solidaritate și susținere reciprocă și cum putem să ne raportăm la aceste concepte în contextul foarte specific în care ne aflăm. Într-un spațiu socio-politic tot mai fragmentat și polarizat, astfel de conversații pot hrăni sentimentul de apartenență și de speranță.